Provincie vs Capitala

Am avut placerea sa vizitez anul acesta cele mai mari orase ale Romaniei (Iasi, Cluj, Sibiu, Timisoara)si am ramas placut surpinsa de cat de in urma se afla capitala noastra si locuitorii acesteia fata de acestea.
Nu cred ca mai sunt multi care nu au fost anul acesta la Sibiu. Pe langa faptul ca ai expozitii, opere de teatru, filme si alte manifestari artistice la fiecare coltulet, cei care l-au vazut si inainte ar fi de aceeasi parere cu mine ca este aproape la fel. Sibiu-ul il are pe "vino-ncoace", oamenii lui il au pe "vino-ncoace", iar adierea aceasta de cultura care il strabate anul acesta il face de-a dreptul sarmant. Il recomand cu toata inima si daca veti vrea sa mergeti pana acolo recomand drumul cu masina, privelistile sunt minunate.
A doua mea dragoste din anul acesta este Clujul. Nu stiu cati dintre voi l-au vazut, dar Clujul inspira profunzime si expira tinerete. "It's something in the air" la Cluj care te face sa vrei sa te reintorci. Orasul este mult mai curat decat Bucuresti, mult mai plin de tineri si cu toate acestea mult mai linstit. Parca pana si in distractia lor, tinerii au grija sa nu perturbe calmul orasului. Dupa vizita mea la Cluj care a durat 3 zile si 2 nopti am decis: daca Dumnezeu m-ar fi rugat sa aleg orasul din Romania in care sa ma nasc, i-as fi dat un singur raspuns...

Felicitari!

Am vazut reclama celor de la BMW pentru noua varianta X5. M-a frapat faptul ca amintesc de emotiile insuflate de operele lui Shakespeare si expeditiile lui Columb, experiente pe care probabil 75% dintre detinatorii din Romania a unei astfel de masini nu le recunosc. Ii felicit pentru curajul de a se adresa in continuare "elitei" romanesti. Marca BMW, alaturi de altele ca Mercedes Benz, Versace si-ar putea folosi atractia pe care o exercita asupra clasei mai putin educate din tara noastra in scopuri educative. Prin mesajele reclamelor este o modalitate, prin asocierea la evenimente culturale, este o alta. Sunt convinsa ca in acest mod isi pot repozitiona clientela mai putin intelectuala si eradica imaginea de "masini de manelisti".

Marketing direct prin orice mijloace?

Am asistat acum cateva seri la o prezentare a unei idei de afaceri sau a unui nou concept de comercializare directa. Ceea ce m-a intrigat nu a fost prezentarea in sine ci modalitatea de a aduce clientul sau prospectul la reuniune.Nu a fost o invitatie scrisa, e-mail, anunt telefonic sau altceva de acest gen. Invitatia a venit de la un bun prieten, bine camuflata de imposibila-de-refuzat invitatie la o "bere cu amicii". Dar in loc de baruletul sau crama unde ma asteptam sa ne vedem m-am trezit captiva intr-un apartament care prelua treptat decorul unei sali de conferinta. A aparut prima data flipchartul apoi materialele de prezentare si pop up-ul de deschidere "Buna ziua. Numele este...si doresc sa va prezint o idee de afacere de succes".
Asa ca be aware, marketingul direct a depasit de mult limita casutelor noastre postale extinzandu-se in viata privata. Marketingul direct a inundat deja consumatorii prin excitarea simturilor de genul vizual, auditiv si tactil si cauta noi orizonturi dar din pacate nu de bunul-simt.

How long till the state education thinks private?

Oare cati dintre noi nu au asistat la ore de curs/seminarii/prezentari care i-au adormit? Sunt convinsa ca multi! Dar, oare cati dintre noi au asistat la cursuri pe care si-au dorit destul de tare sa le inteleaga intr-atat incat sa soarba fiecare cuvantel al vorbitorului, sa cauta pagina din suport la care s-a ajuns, sa solicite lamuriri si TOT sa nu inteleaga ceva. Ei, in acest caz spre deosebire de cel dintai, vinovatii se afla de o singura parte, si anume cea a predicatorilor (sau mai bine sa spun al monologatorilor?).

Nu stiu de ce dar multi considera ca daca esti bun la un lucru esti automat pregatit sa-l si predai. Total gresit! Si asta imi aduce aminte de un coleg de liceu, un geniu intr-ale matematicii, olimpic pe tara si alte distinctii de acelasi nivel, pe care atunci cand il rugam sa-mi explice ceva era incapabil sa o faca. Dar el cel putin o recunostea, isi admitea incompetenta in acest domeniu, era constient ca pe canalul comunicarii noastre se interpunea ceva pe care el nu-l sesiza, pentru ca era sub nivelul sau de inteligenta, iar eu nici atat, motivul meu fiind exact contrariul.
Am repetat experienta astazi cu un profesor de "Econometrie" -pana si numele mi-era nou pentru Dumnezeu- la facultatea FABBV, ASE . Eforturile mele de a intelege discursul sau inundat de monosilabe de genul t, delta t, epsilon, etc, iar apoi sa-l fac sa inteleaga ca ceea ce transmite el nu este chiar "piece of cake" pentru noi neinitiatii in tainele statisticilor matematice au fost in zadar. Ironic, tocmai nestiinta mea m-a impins sa aleg studierea unei materii noi, in ideea ca acesta nu va reprezenta un impediment ci un "must". In cazul de fata insa nu se mai aplica aceleasi reguli ca in liceu. Aici platesti semestrial o taxa pentru aceste cursuri, alteori se intampla sa te mai si invoiesti de servici. Intr-adevar, costul unui master la stat este cu mult mai scazut decat cel al MBA-urilor, dar daca tii cont de faptul ca acesta nu este recunoscut in strainatate si ca majoritatea inscrisilor sunt tineri absolventi, aflati in cautarea unei surse de venit lunar, costul acestuia incepe sa reprezinte o suma semnificativa.
In orice caz, experienta are un aer de grotesc, iti lasa un gust de "eficienta per cost tinde la zero", dar ce este mai greu de suportat este sentimentul de timp irosit in van.

Reinventare

Cei de la Raiffeisen Bank au iesit acum o saptamana pe TV cu un spot institutional minunat si un nou mesaj "Reusim impreuna". Felicitarile sunt bine meritate "Bravo Saatchi&Saatchi!". O mica remarca trebuie facuta insa: mesajul "partenerul invizibil" nu este foarte usor de inteles de la prima vizionare. Ti-o cere si pe a doua. Este de iertat totusi avand in vedere ca muzica spotului este...revigoranta. Pentru cei interesati: http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/04_Sj9SPykssy0xPLMnMz0vM0Y_QjzKLN443NggBSYGYzp76kehCHgghX4_83FT9oKJ8fW_9AP2C3NCIckdHRQDKd1F-/delta/base64xml/L3dJdyEvd0ZNQUFzQUMvNElVRS82XzNfMzBV?actiune=internetcontent_ViewAction&internetcontent_ID=96

New People

Pentru ca aduce o noua optica asupra individului, viziune pe care multi dintre noi nici macar nu indraznesc sa o constientizeze, doresc sa-l citez aici pe Tom Peters care ne invata ca propriul tau sef esti tu insuti "be the boss of your own show". TP spune "you should re-imagine yourself as the CEO of Me Inc.who is curently at loan at" XYZ SRL. Acesta merge dincolo de vorbe si anume ilustreaza exemple de astfel de your-own-boss type of life care se vor adapta cel mai usor la noua societate. Ca exemple avem veterinari, constructori, liber profestionisti care se misca de la un proiect ("gig") la altul. Eu as indrazni sa merg putin mai departe si mi-as re-imagina o lume in care ne vom brandui masinile, vom iesi in outdoor cu Me Inc iar cartile de vizita vor cuprinde pe langa sediu si telefon, si adresa blogului personal. What an exhilarating thing to do! Pentru cei interesati va recomand cartea sa intitulata"Re-Imagine", Business Excellence in a Disruptive Way.

Drumurile noastre toate se vor construi vreodata?

Intr-o lume in care tot mai mult ti se cere si iti ceri singur sa te "misti repede", pe strazile din Bucuresti acest lucru este practic imposibil. Traficul este paralizat de lucrarile de contructii incepute prea multe simultan si lasate in asteptarea a nu-stiu-ce. Si ce este cel mai strigator la cer este faptul ca in orasul acesta cu locuitori avand nervii intinsi la maxim, primarul capitalei are timp si chef sa elaboreze planuri de constructie de fantani arteziene.
Bravo! Gandire startegica: vopsim inainte de a tencui, cam asa vad eu lucrurile. In plus, vom deschide alte santiere si mai incolo ne gandim la consecinte. Tipic "politicianismului romanesc"!
Si cand ma gandesc ca cel mai mult ma enerveaza faptul ca si in weekend, din putinul meu timp liber, este necesar sa stau la cozi in trafic imi vine sa urlu din toti rarunchii: "BAI, Eu va dau in judecata!!" Dar nu stiu cine ma aude.